Teste de psihologie
Exista in psihologie o serie de teste de psihologie pe care atat un psiholog de profesie le poate efectua, cat si un om necalificat le poate realiza daca tine cont de indicatiile terapeutului sau ale medicului. Aceste teste de psihologie sunt de mai multe feluri si se impart in mai multe categorii. In randurile care urmeaza va vom prezenta teste de psihologie pentru copii mici, teste de psihologie care au fost construite de Charlotte Buhler si Hildegard Hetzer, avandus-e in vedere linia evolutiei psihologice a copilului. Copilul reactionezaa la excitatii si isi dirijeaza corpul cand intra in contact cu oamenii sau cu alte acte stimulente. Prin aceste teste de psihologie pentru copii psihologul poate determina cat de rapid invata un copil, cat de influentat de mediul inconjurator este si cat de active este in raport cu materialul din lumea inconjuratoare. Aceste teste de psihologie pentru copii pot determina si daca activitatile copilului sunt dominate de scopuri proprii pe care el si le insuseste si daca gaseste mijloace proprii pentru realizarea lor. Prin intermediul acestor teste de psihologie pentru primii ani din viata ai copilului psihologul poate determina fazele de receptivitate senzoriala si productivitatea spirituala a copilului.

Sistemul acestor teste de psihologie urmareste studierea habitus-ului general al copilului in situatii naturale. Aceste aspect este mult mai usor de analizat la copii mici, pentru ca acestia nu-si pun problema scopului unui test, precum fac cei mai mari, ci se armonizeaza perfect si in mod rapid cu situatia, mai ales cand aceasta este reprezentata printr-un joc, pentru a atrage in mod special copilul. Aceste teste de psihologie nu au fost construite pentru o analiza unilaterala, adica nu doar pentru aanlizarea nivelului intellectual sau general, ci pentru determinarea gradului de evolutie, pe stadii de varste si sesizarea caracteristicilor de tip evolutiv, prin experimente valorificate statistic vorbind. Prin intermediul acestor teste de psihologie se urmareste si precizarea caracteristicilor de tip individual ale fiecarui copil in parte. Prin intermediul acestor teste de psihologie sunt determinate acele momente primare, symptomatic pentru stadiul de evolutie si momente care il caracterizeaza pe individ. Valorificarea primei categorii de momente, sta la baza sistemului de teste elaborate de psihologi, valorificare care cuprinde insa si un efort de ordin etiologic, adica o tendinta de explicare a motivelor momentelor, de lamurire a trasaturilor de personalitate.

Acest tip de sistem de teste de psihologie urmareste depistarea structurii de evolutie si a personalitatii copilului din prima zi a copilului pana la varsta de cinci-sase ani, prin intermediul interpretarii profilului obtinut. Aceste teste de psihologie sunt alese in asa fel incat sa corespunda situatinunilor naturale de viata. Miscarile si reactiile copilului sunt, din acest motiv, cele obisnuite, cele avute in viata cotidiana, la jucarii, in concluzie situatii concrete si standard. Testele realizate nu sunt decat situatiuni obisnuite, situatii in care copilul este integrat si au fost preferate acele situatii in care copilul isi desfasoara imediat anumite comportamente caracteristice, comportamente care au, pentru psiholog si educator, o semnificatie simptomatica. Situatia special create sau testul in sine este, in concluzie, o necessitate pentru desfasurarea tendintelor copilului. Alegerea testelor nu este facuta in mod aleatoriu sau intamplator, in interiorul fiecarui grup de comportamente. Se tine cont de anumite detalii precum varsta si fiecare comportament este analizat daca este drept simptomatic dupa doar o analiza a frecventei lui de tip static. Aceste reactii trebuie sa fie determinate in mai mult de 60% din cazurile analizate pentru a fi considerate simptome.

In unele cazuri , studiile realizate au ca obiect central reactiile naturale si spontane ale copilului si prin acestea habitus-ul total al acestuia. Fata de alte modalitati, un asemenea punct de vedere este cu adevarat apreciabil ca si perspective de viitor si in acelasi timp o incercare de corectare a vechilor greseli in studiul experimental al copilului. Analizand reactiile naturale ale copilului, atat Buhler cat si hetzer deosebesc sase directii fundamentale ale comportamentului uman astfel:

- receptivitatea senzoriala
- stapinirea trupului
- sociabilitatea impreuna cu limbajul
- abilitatile de invatare, de insusire a unor actiuni, impreuna cu procesele imitative
- prelucrarea,dominarea materialului
- creatiunea spirituala, numita si intellect

Pe baza acestei conceptii este structurata insasi metoda , fiecare test in sine urmarind sa analizeze reactiile acestor indivizi, mai mult sau mai putin reprezentate , in functie de varsta. In acest mod, in primele luni din viata accentul este pus pe receptivitatea senzoriala, pentru ca, in mod treptat, sa se ajunga la dimensiunea creatiei spirituale.

< Anterior