Seria XIII. — Teste pentru lunile 7-12 din al doilea an. (De la 1 an si 6 luni, — pana la 1 an, 11 luni si 29 zile).

1. Se urca pe un scaun.
2. joc, schimbator, cu ceasul (intelegerea ordinelor).
3. Numeste obiectele.
4. Isi aduce aminte, dupa 17 minute, de continutul disparut al unei cutii.
5. isi aduce aminte, dupa 17 minute, de puisorul disparut.
6. Uneste (pune unul intr'altul), doua bastonase.
7. Cind cladeste, aseaza cuburi unul peste altul.
8. Priveste o constructie terminata, — a altuia.
9. Trage la sine un obiect, servindu-se de un bat
10. Recunoaste un tablou.

Descrierea testelor pentru lunile 7-12 din al doilea an.
1. — Se urca pe un scaun. — Copilul este asezat inaintea unui scaun si in partea de sus a rezematoarei se tine o prajitura. Experimentatorul se apleaca, ingenunchiaza in asa fel, incit sa usureze copilului catararea. — Copilul se catara in sus si sta. drept pe scaun.

2. — Joc, schimbator, cu ceasul. — Experimentatorul tine, un timp oarecare, ceasornicul, sau un cronometru, la urechea dreapta a copilului si spune incet: „tic-tac" ; apoi, pune ceasul la propria sa ureche stinga. Dupa aceasta, experimentatorul da copilului ceasul si intreaba (a) : „Unde este tic-tac?" ; apoi cere, aratind la propria sa ureche (b) : „Arata-mi tic-tac!" — La intrebare (a), copilul pune ceasul la urechea sa; iar la cerere (b), tine ceasul la urechea experimentatorului .

3. — Numeste obiectele. — Daca in timpul aplicarii seriei de teste, copilul nu numeste spontan un obiect zarit, sau daca nu numeste un obiect pe care il doreste, — atunci experimentatorul provoaca aceasta reactiune, prin aratarea unor obiecte cunoscute si dorite de catre copii (minge, papusa etc), intrebind: „Ce este asta?", sau „Ce vrei tu?" — Copilul numeste cel putin un obiect.

4 si 5. — isi. aduce aminte, dupa 17 minute, de puisorul si de continutul disparut al unei cutii. — Testul de memorie este acelas ca la seriile XI (tema 6 si 7) si XII (tema 6 si 7), — numai ca acum, la seria XIII-a, timpul de latenta este de 17 minute.

6. — Uneste (pune unul int-'altul), doua bastonase. — Situatia de experienta, este aceiasi ca la seria XI, 4. — Copilul pune unul linga altul bastonasele, sau incearca, cel putin, sa faca aceasta (le desprinde, de pilda).

7. — Cinci cladeste, aseaza cuburi umil peste altul. — Copilului i se dau cuburile care au fost utilizate la seria XI,3. Intr-un rastimp de 5 minute, copilul aseaza doua. (sau mai multe) cuburi, unul peste altul.

8. — Priveste o constructie ier minata, — a altuia.Servindu-se de aceleasi cuburi (seria XIII, 7), experimentatorul cladeste un turn, in fata copilului. — Copilul priveste cu atentie constructia terminata.

9. — Trage la sine un obiect, servindu-se de un bat. — Un betisor de la toba (seria XII,8), este pus in patul copilului si acesta este lasat sa se joace cu ei. Apoi, se apropie un scaun de grilajul patului si se pune in functiune sfirleaza (seria X11,1). Sfirleaza trebue astfel asezata, incit copilul sa nu ajunga la dinsa cu mina. Daca copilul se afla in spatiul grilaj, atunci sfirleaza este invirtita pe podea. Copilul face eforturi sa prinda cu mina sfirleaza, dar apoi
incearca sa si-o traga cu ajutorul betisorului.

10. — Recunoaste un tablou. — Copilului i se da un tablou fara sens pe un carton cenusiu, de 16/23 cm., se lipesc mai multe bucati de hirtie lucitoare, de aceeasi culoare, dar fara ca ele sa reprezinte ceva. De obicei, copilul il priveste pe toate partile si apoi il da curind la o parte, sau il manipuleaza. Dupa un minut, i se da copilului tabloul cu „surioara pe un carton cenusiu, de 16/23 cm., se lipesc cam aceleasi bucati ca mai sus, dar care reprezinta o femeie. Copilul recunoaste tabloul si il trateaza, vizibil, cu totul altfel decit pe cel fara sens; copilul arata cu degetul pe tablou, sau pe figura, femeia si priveste, zimbind, la experimentator. Copiii care pot deja sa vorbeasca, caracterizeaza tabloul cu expresiile „Mama", „Papusa", „Sora" s. a. m. d.. Daca experimentatorul ii cere sa-i arate pe „mama", „tata" etc, atunci copilul arata tabloul cu femeia.

In seria XIII-a, fiecare tema este socotita 18 zile.

c) Seriile de teste pentru al treilea pina la al cincilea an.
Seria XIV. — Teste pentru al treilea an. (2,0-3,0)
1. Incheie nasturele.
2. Are intelegere sociala la un joc determinat.
3. Reia sortarea, atunci cind i se cere.
4. Vorbeste de lucruri absente.
5. Gaseste doua, din trei obiecte ascunse.
6. Repeta 4 silabe (doua cuvinte).
7. Imita activitatea construirii.
8. Construeste o cladire.
9. Ia prajitura de pe o mobila, ajutindu-se de un scaun.
10. Aseaza corect patru forme.

Descrierea testelor pentru al treilea an.

1. — Incheie nasturele. — Un ursulet, lung de 25 cm., este imbracat cu o jacheta fara mineci. Haina aceasta este prevazuta cu un nasture de 20 milimetri diametru si cu o chiutoare de 30 milimetri diametru. Copilului i se cere sa incheie haina. — Copilul incheie haina.

2. — Are intelegere sociala la un joc determinat. — Copilului i se da un ursulet (seria XIV.l), o cutie si o carte, — pentru a se juca in mod liber. Dupa citva timp, experimentatorul ii da o sticla din plastilina (a se vedea in figura 34, linga ursulet), spunindu-i: „Iata, ai aci o sticla". Copilul foloseste obiectul intr-un sens anumit, determinat, adica aseaza ursuletul pentru culcare, sau ii da sa bea.

3. — Reia sortarea, atunci cuid i se cere. — In fata copilului, experimentatorul goleste o cutie (20/14/8 cm.) in care se gaseau, nesortate, o suta foi patrate de carton galben si o suta foi rosii (a se vedea in figura 34; latura patratului este de 4 cm.).
La stin ga si la dreapta cutiei, experimentatorul mai aseaza cite o cutie (20/14/4 cm.) mai joasa (sau capace de cutie) si provoaca pe copil sa sorteze cartonasele, aratindu-i si spunindu-i: „Aici trebue sa punem pe cele rosii si aici pe cele galbene". — Copilul intelege, prinde principiul de ordonare si, dupa ce s-a saturat de joc consimte sa reia sortarea, prin noi provocari, de cel putin trei ori.

4. — Vorbeste de lucruri absente — In decursul experimentelor, experimentatorul incearca sa provoace la copil exprimarea, prezentarea verbala a reprezentarilor.
Posibilitati: 1) povestirea spontana a copilului („Mos Craciun a adus jucarii, nu?") ;
2) raspuns la intrebari din partea experimentatorului, de pilda: „Ce a adus copilul Isus?", „Ce face mama acasa?" — Se mai pot pune intrebari, sau sunt comunicari spontane la privirea cartii cu imagini.
3) Cind, la inceputul experimentelor, copilul a primit un obiect pentru care a aratat un viu interes, — atunci este posibil sa i se aminteasca prin intrebari noi. — Conteaza orice exprimare verbala clara a reprezentarilor.
5. — Gaseste doua, din trei obiecte ascunse. — Pentru acest experiment este necesar un dulapior-magazin, material care serveste pentru cercetarea memoriei reprezentative; sunt 15 sertare (de farmacie) cu dimensiunile 6/8,5/2,5 cm., asezate in trei rinduri de cite cinci. In partea din fata a fiecarui sertar, este un mic buton-miner, care faciliteaza deschiderea si inchiderea. — Sertarele sunt numerotate, in interior experimentatorul retine in. minte, din vreme, aceasta numerotare.
Pe partea din fata a sertarelor, se lipeste hirtie colorata, stralucitoare: verde deschis (i), rosu (2), alb (3), brun (4), albastru deschis (5), auriu (6), albastru mijlociu (7), roz (8), galben (9), negru (10), albastru inchis (11), portocaliu (12), argintiu (13), violet (14), cenusiu inchis (15).


1 2 3 4 5
6 7 ! 8 9 10
li 12 i 13 14 15



La acest dulapior se adauga : o minge, o papusa, o perie si un peste; marimea acestor obiecte, trebue sa fie asa fel, incit ele sa poata incapea in sertare. In fata copilului, experimentatorul pune papusa, mingea si peria in sertarele 3, 6 si 15 ale dulapiorului-magazin. Apoi, arata incaodata obiectele, prin scoaterea lor din sertare (in aceiasi ordine). Dupa aceasta, experimentatorul cere copilului sa-i arate obiectele. Daca, prima oara, copilul nu stie locurile obiectelor, atunci ei este corectat; eventual, este intrebat de 3-4 ori si corectat, daca este nevoe. Apoi, dulapiorul-magasin este indepartat. Dupa 20 minute el este adus iarasi si copilului i se cere sa scoata obiectele ascunse. — Din primul gest, copilul cauta corect doua, din cele trei obiecte, in adevaratele sertare.

6. — Repeta 4 silabe (doua cuvinte). — Experimentatorul da copilului sa priveasca tabloul I (24/30 cm.) cu imagini: o papusa, o minge, o pisica fugind, un dine alergind, un copil cu trompeta, un copil cu toba— Cu prilejul privirii acestui tablou, experimentatorul ii spune copilului patru silabe, cu referire la tablou si cere copilului sa le repete. Daca, la primul exemplu, copilul nu le repeta de buna voie, atunci experimentatorul repeta acelasi exemplu, a doua sau a treia oara. Daca copilul repeta, aceasta nu este socotita drept o dezlegare a testului, ci abia rezultatele unui al doilea si al treilea exemplu care se intrebuinteaza.

Silabele sunt urmatoarele:
a) Pusa mica.
b) Mita fuge.
c) Bubi bate.

Copilul repeta, corect, cel putin unui din aceste trei exemple — sau oricare alte patru silabe —, dupa. ce i s-a spus o singura data.

7. — Imita activitatea construirii. — Pentru acest experiment, precum si pentru altele, sunt necesare noua pietre de constructie, colorate de diferite forme: doua pietre de 10/4/4 cm., doua pietre de 10/2/4 cm., o piatra de 5/4/4 cm., doua pietre de 5/2/4 cm. si doua pietre semirotunde de 10/4/4 cm. — Experimentatorul cladeste, in fata copilului, o cruce, din trei pietre. Dupa ce copilul a privit opera si dupa: ce a fost intrebat daca ar putea face si el asa ceva, constructia este stricata si i se da copilului cele trei pietre, pentru a reconstrui ceeace a vazut mai inainte. Acelas proces, se repeta, la construirea unei scari din trei pietre. Copilul reuseste cel putin una din cele doua constructii.

8. — Construeste o cladir . — Timp de 5 minute, copilului i se lasa pietrele de cladit (de la, numarul 7), pentru a se juca in mod liber. — Copilul aseaza, combina pietrele, cel putin odata, orizontal si vertical, sau ridica o constructie bidimensionala.

9. — Ia prajitura de pe o mobila, ajutindii-se de un scaun. — Pe o mobila oarecare (scrin, comoda etc), se aseaza o prajitura. La o departare mica, se afla un scaun, un exemplu de organizare a acestui experiment).

Prajitura trebue sa fie astfel asezata, incit ea sa fie vazuta de copil, dar sa nu poata fi ajunsa decit cu ajutorul scaunului, care, mai intii, trebue tras aproape. Dupa ce totul este pregatit, experimentatorul ii spune copilului sa-si ia prajitura. — Copilul misca (impinge) scaunul la locul potrivit, se urca pe el si isi ia prajitura.

10. — Aseaza corect patru forme. — Experimentatorul utilizeaza o scindura, groasa de 0,5 cm., lunga de 26 cm. si lata de 17 cm.. in aceasta scindura, sunt taiate patru forme geometrice: un triunghi echilateral cu latura de 6 cm., un semicerc cu un diametru de 7 cm., o cruce cu bratele egale care au 2 cm. in latime si 6 cm. in lungime si un romb cu latura de 5,5 cm. si 4 cm. inaltime. Scindura in care sunt taiate aceste forme, este fixata pe o alta scindura, groasa tot de 0,5 cm. Figurile se pot aseza cu usurinta, in locurile taiate.

Plansa este golita in fata ochilor copilului si ea i se lasa timp de 3 minute, pentru joc liber (asa cum ii place). In cazul cind copilul nu aseaza formele, in mod spontan, in locurile lor, atunci experimentatorul le aseaza dinsul si goleste plansa incaodata, abtinindu-se sa provoace pe copil. — Copilul claseaza formele, in taeturile corespunzatoare.

Fiecare tema din seria XlV-a este calculata 36 zile. Ordinea de aplicare :
8 7 10 3 5 6 4 1 9 2.

< Anterior		Următor >