Seria XV. — Teste pentru al patrulea an.

1. Poarta un vas umplut cu apa.
2. Interpreteaza moral actiunile care i se prezinta.
3. Sorteaza 200 cartonase, dupa o singura provocare.
4. isi formuleaza verbal planurile.
5. Gaseste trei, din patru obiecte ascunse.
6. Repeta o propozitiune cu 8 silabe, sau 3 numere.
7. Desemneaza un cerc.
8. Denumeste o constructie.
9. Ia un obiect, prin desprinderea (ridicarea) unui inel dintr-un cirlig.
10. Interpreteaza imagini.


Descrierea testelor pentru al patrulea an.
1. — Poarta un vas umplut cu apa. — Experimentatorul utilizeaza un vas smaltuit, de o capacitate de jumatate litru, cu un diametru de 9 cm. si inalt de 9 cm. Vasul este umplut cu apa, lasindu-se sus un cm.. Copilului i se cere sa poarte vasul la 5 metri departare, de-a lungul camerei, sa se intoarca si sa-1 aduca inapoi. — Copilul, pe intregul drum, nu varsa nimic.
2. — Interpreteaza moral actiunile care i se prezinta. — La aceasta proba, servesc patru din cele sase tablouri prezentate si anume:

a) doua fete care se bat, — una o trage de par pe cealalta ;
b) doua fete privesc impreuna o carte cu imagini;
c) o fata intinde alteia un mar;
d) o fata refuza sa dea alteia un mar.

Experimentatorul arata copilului tablourile, se convinge — prin intrebari, in cazul cind copilul nu descrie spontan — daca copilul a prins, a inteles continutul si il intreaba, apoi, daca, in tablou, este vorba de un copil bun, sau de unul rau. Dupa ce copilul da o interpretare, experimentatorul intreaba: „Pentru ce?", indiferent daca copilul a judecat fals sau corect. Copilul exprima judecati de valoare a~ supra unui numar de cel putin doua, din patru tablouri; este socotita ca o rezolvare chiar judecata falsa, din punct de vedere obiectiv, care,
in cazul cind asemenea tablouri nu pot fi procurate de experimentator, atunci acesta se poate ajuta de oricare alte imagini, dar cu acelasi continut prin motivarea adusa (raspunde la intrebarea „Pentru ce"), se arata a fi corecta din punct de vedere subiectiv.

3. — Sorteaza 200 cartonase, dupa o singura provocare. Aceeasi tehnica si acelas material, ca la experimentul X1V,3. — Experimentatorul cere copilului sa sorteze toate cartonasele. Copilul sorteaza toate cartonasele, dupa o singura provocare.

4. — isi formuleaza verbal planurile. — Experimentatorul pune copilului, la oarecari intervale de timp, urmatoarele intrebari: „Ce faci tu cind ti-e foame?", „Ce faci tu cind ti-e somn?", „Ce faci tu daca iti dau eu un leu (un ban)?". — Copilul raspunde adecvat la cel putin una din aceste trei intrebari.

5. — Gaseste trei, din patru obiecte ascunse. — Organizarea experimentului este aceeasi ca la seria XIV,5, — numai ca, de data aceasta, se ascund 4 obiecte (papusa, minge, perie, peste) si anume in sertarele 3, 6, 9 si 15. — Dupa 20 minute, copilul cauta, din capul locului, in sertarele corecte, 3 sau 4 obiecte.

6. — Repeta o propozitiune cu opt silabe, —- sau trei numere: experimentul este acelasi ca la seria XIV,6, — utilizindu-se insa un alt tablou: un pom (mar), cu o scara rezemata de el; sub copac sta o fetita si maninca un mar; o alta fetita, vrea sa se urce pe scara.

Exemplele sunt urmatoarele :
a) In gradina sta fetita.
b) Ea se urca sus pe scara.
c) Un copil bun, e cuminte. Daca copilul nu poate fi determinat sa repete silabele,.
atunci experimentatorul provoaca pe copil — dupa o pauza mai lunga, in care se executa alte teme , sa repete 3 cifre :
Exemple:
a) 3 1 2
b) 4 3 7
c) 8 6 9
Copilul repeta corect cel putin un vers, sau o grupa de trei cifre, dupa o singura prezentare.
7. — Desemneaza un cerc. Copilul primeste hirtie si creion rosu, pentru joc liber. Dupa citava vreme, experimentatorul desemneaza cu creionul sau un cerc si spune: „Iata, am desemnat (facut) aici o minge. Desemneaza (fa) si tu acum o minge". Copilul desemneaza cercul, adica se poate observa, in comportamentul sau, efortul de a face ceva asemanator; asemanarea trebue sa poata fi stabilita si obiectiv.

8. — Denumeste o constructie. Copilului i se da, timp de 5 minute, pentru joc liber materialul de constructie descris la seria XIV,7. in cazul cind el nu-si denumeste spontan constructia sa, atunci experimentatorul il intreaba: „Ce ai facut tu aici?". Copilul isi denumeste con-structia sa.

9. — la un obiect, prin desprinderea (ridicarea) unui inel dintr-un carlig. Aici, este nevoe de urmatorul material : o bucata de sfoara, lunga de 70 cm., prevazuta la capete cu cite un inel de arama de 2 cm. diametru; doua cirlige in forma de S, construite astfel ca sa poata fi fixate, cu un capat, de speteaza unor scaune; celalalt capat, indoit inauntru pentru a impiedica eventuala alunecare a inelului, serveste la atirnarea sforii; un vas (seria XV, 1) ; doua scaunase mici.
De speteaza celor doua scaunase, pentru copii, se fixeaza cirligele, dar astfel ca ele sa nu poata fi indepartate de catre copil. De cirlige, cu ajutorul inelelor, se intinde sfoara care poarta vasul

Examenul evolutiei psihologice a copilului

Experimentatorul cere copilului sa-si ia vasul , fiind atent ca de , pe scaune sa nu fie luate cirligele, scaunele sa nu fie trintite si inelele sa nu alunece intimplator peste cirlige. Copilul desprinde inelul din cirlig, pentru a ajunge la obiect.
10. — Interpreteaza imagini. — Experimentatorul priveste, impreuna cu copilul, tabloul descris la seria XV,5 si un alt tablou care se gaseste: un copil care bea dintr-o sticla ; un copil care este muscat de doua giste; un ciine care maninca dintr-o strachina; un copil cu un cerc, copil care a cazut si si-a pierdut un pantof. Aceste doua tablouri reprezinta actiuni simple. in cazul cind copilul, la prezentarea tablourilor, nu vorbeste de la sine, atunci experimentatorul il intreaba: „Ce fac copiii?", „Ce este aici?" ; aceasta, pentru a-1 provoca pe copii la exprimari. Copilul descrie spontan cel putin doua din intimplarile prezentate, denumind activitatea.
Fiecare tema din seria XV-a, este socotita 36 zile. Ordinea de aplicare :
8 7 5 9 10 2 6 4 3 1.
1) Un clopotel, sau, mai bine, zurgalai prinsi pe un inel, au mai multa eficacitate. Zurgalaii atrag pe copil si el este incitat mai puternic la actiune daca i se spune ca se va putea juca, apoi, cu zurgalaii, daca li va da jos de pe sfoara.

< Anterior		Următor >