Psihologie online


In psihologie au fost descoperite multiple solutii pentru problemele de ordin psihologic si emotional sau de comunicare. Pentru ca solutiile respective sa fie mult mai usor de accesat atat de persoanele care necesita un ajutor , cat si de persoanele care isi doresc sa faca o cariera in psihologie a fost lansata de catre specialisti ramura numita psihologie online. Aceasta psihologie online a fost special conceputa pentru ca orice persoana sa se poata informa cu privire la orice detaliu are nevoie pentru a contacta psihologul potrivit sau pentru a-si insusi in mod eficient si corect informatiile necesare. Aceasta psihologie online are rolul de a simplifica modalitatea de a se informa a persoanelor care isi doresc sa se documenteze cat mai corect si simplu despre orice teorie psihologica sau orice solutie din aceasta sectiune stiintifica. Aceasta arie numita psihologie online ofera celor interesati pentru dezvoltarea lor personala o serie de informatii folositoare si sfaturi utile pe care le pot pune in practica fara a intimpina obstacole si capcane. Pentru cei care isi doresc sa isi imbogateasca cultura generala pot accesa cu usurinta aceasta psihologie online ce detine o multitudine de documente electronice ce inglobeaza o serie de informatii utile. In randurile care urmeaza va vom mentiona pe scurt cateva informatii care au stat la baza dezvoltarii acestui tip de psihologie online.


Un fiziologist englez W, H. Eiverg a incercat o adaptare biologica a principiilor lui Freud Câmpul sau de cercetare a fost razboiul. In momentele de teroare ca si in viata sufleteasca a soldatilor atinsi de rani ori de lovituri craniene, se putea observa mai bine ca oriunde intinderea, natura si functionarea inconstientului. Natura acestuia dupa Bivers e tot ancestrala. Insa el nu o apropie de achizititile sociale ale societatilor primitive, ci, mai ales, de instinct. Freud e unilateral cand indica ca singur mobil al inconstientului impulsia sexuala, Rivers arata ca acesta este format din toate instinctele si constitue un fel de inchisoare, in care este pastrat tot ce nu este primit de constiinta. Caci aceasta din urma, dupa fiziologul englez, este tot o functiune de supresiune, de cenzura. Care sunt instinctele primordiale continute de inconstient? Rivers distinge urmatoarele trei categorii:

a) instincte de conservatiune (self preservation) cu subdiviziunile sale: instincte de nutritie, repulsive si: de .protectie in fata pericolului;
b) instincte de perpetuarea spetei: sexuale si familiare;
c) instincte gregare ori sociale; menite sa pastreze coeziunea grupului social.

Toate aceste tendinte constituie structura inconstientului Ele nu pot intra liber in constiinta. Rivers da o serie de exemple, dupa care functia de supresiune exista chiar Ia animalele cele mai inferioare, studiind modificarile pe care aceasta functiune inhibata le exercita asupra celor trei instincte, in lumea animala. Ea devine din ce in ce mai accentuata in scara evolutiei si atinge maxim de dezvoltare la om, mai ales in cei a ce priveste conflictul intre tendintele individuale si sociale. Copilaria reprezinta conflictul cel mai acut intre fiinta individuala si cea sociala. Omul matur reuseste sa echilibreze in el cele doua instincte. La indivizii atinsi de nevroza insa, conflictul reapare cu preponderenta instinctelor ancestrale si individuale.
Care este valoarea explicatiilor afective ale inconstientului? Trebuie sa le cunoastem inca de la inceput, categoriile care pun baza explicatiei inconstientului in caracterul afectiv al acestuia, sânt mai aproape de adevar decât toate celelalte. Daca chiar si in cazul acestei ipoteze,, ramân inca urme de forme de inconstient neexplicate, sântem siliti sa constatam ca numarul faptelor ramase inafara, e mult mai mic.
Ipoteza afectiva este mai generala decât toate. Ajutat d e o metafizica universalista, Freud a putut identifica toate formele de subconstient, ca forme afective. Acest procedeu insa nu e cel curat stiintific. Daca ramânem in limitele investigatiei pozitive, treime sa recunoastem ca automatismele psihice ca si inconstientul functional nu pot fi clarificate de teoria afectiva.
In ce priveste «afectivul pur» ai lui Bazailas ori Abramwaski el ramâne o simpla abstractie. E greu, claca nu imposibil de gasit vreun act sufletesc care sa fie exclusiv afectiv. Daca cortejul reprezentarilor, al conceptilor ori macar al limbajului nu-i intovarasesc, atunci, in orice caz, el se dezvolta simultan cu o serie de miscari sau macar de imagini chinestezice. Intr-o mentalitate perfect mistica, am percepe, un subconstient, in care elementul intelectual ai reprezentarilor sa lipseasca; e imposibil de inchipuit insa, ca o astfel de stare sa nu se dezvolte intovarasita de miscari. Fuziunea elementelor sufletesti e asa de intima, incât o disociare complecta a uneia de celelalte ramâne in domeniul abstractiunii. Nu mai repetam aici critica pe care orice articol ori manual asupra psiho-analizei ii aduce teoriile iui Freud. Se stie exagerarile nelegitime pe care le-a adus el principiului lui «Libido», principiului hedonist si sexual. Se cunosc deasemenea, pornirile sale metafizice, care au depasit cu mult faptele observabile in ce priveste inhibitia si cenzura constiintei. Le vom relua mai departe cu alta ocazie. Pentru moment sa trecem la un ultim grup de teorii asupra inconstientului, la acelea care-1 redocla aspectul motor sau kinestezic.
H. Bergson, pentru care actiunea e fundamentul biologic al vietii, e inclinat sa explice mecanismul psihic, mai ales sub aspectul sau motor.
Deosebirea intre memorie si perceptie, intre trecut si prezent, vine din faptul ca ce e trecut e mai putin interesant decât ceiaee e prezent. Prezentul cere o actualizare a interesului prin actiune, trecutul e mort fiindca nu prezinta nici un interes catre acesta. Dar aceasta observatie e iluzorie. Nici o amintire nu se pierde. Totul e conservat in noi sub forma de predispozitie cerebrala catre actiune. Constiinta fiind intim legata de realizarea prezentului, inconstientul e virtualitatea care tinde sa se realizeze prin actiune.


Mai pozitiv, mai putin filozofic decât Bergson, Elbot luind o atitudine asemanatoare cu aceea a lui Bazailla ne prezinta inconstientul ca un element motor pur. Daca fiecare act psihic e intovarasit de miscari, mai mult sau mai putin senzibile, care-1 realizeaza, se poate inchipui o stare in care numai simpla tendinta sa subsiste. Inconstientul e format din elemente care au fost alta data constiente, care s-au pastrat insa sub câmpul constiintei numai ca tendinta, fara element reprezentativ sau emotional Bibot considera inconstientul din doua puncte de vedere: clin acela al functiunii sale si .din acela al structurii sale. Functia sub care se prezinta aceste stari psihice e dezordonata si incoerenta. Ele sânt lipsite de unitatea si claritatea constiintei. In ce priveste structura cerebrala inconstienta, din reziduri psihice, ea e compusa din elemente izolate sau asociate care au fost alta data stari de constiinta, astfel obiceiurile capatate, supravietuirea vietii noastre trecute etc. Ea e o activitate de ordinul al doilea, repetitia fara constiinta a ceea ce a trebuit sa fie altadata intovarasit de constiinta... Cest de la conscience Hernie, figce, crisialisee dans ses clements moteurs Cum se exprima si in alta parte, inconstientul eu e decât scheletul motor ai starilor intelectuale.
Acest fel de a potrivi lucrurile, trunchiaza realitatea, psihica ca si teoria lui Bazaillas. Dupa cum nu exista, afectiv pur, tot asa nu exista nici «motor pur».
Aceste disociati unice ramân ipoteze abstracte, care nu pot satisface interpretarea integrala,, Eie sânt doar reprezentative pentru conceptia psihologica a autorului, punct de vedere, a priori, care cauta sa subordoneze toate manifestarile psihice la o doctrina prea sistematica.
Aceste teorii reprezinta si ele o epoca din istoria psihologiei, in care ajunsese aproape o moda explicatiile motrice. De la senzatie si pâna la atentie, totul trebuia sa fie insotit de o vibratie kinestezica. Dar care e motivat pentru care aceste auxiliare psihice nu s-ar percepe si ele de catre constiinta si ar ramâne inconstiente, când celelalte elemente strabat pâna in raza. luminoasa a constiintei? Pentru ce numai miscarea, care intovaraseste .elemente intelectuale ori afective, ar ramâne in starea de psihism inferior, in timp ce celelalte acte sufletesti s-ar ridica pâna la ranguri mai superioare? Acestea sunt intrebari la care interpretarea motrica a inconstientului nu poate raspunde si fata de care ramâne, fatal, neputincioasa.
Mai amintim in treacat si de ipotezele metafizice «supra-inconstientului. Cea mai eficienta este desigur aceia a lui E. Von Hartmann. Se stie ca acest autor descopera peste tot fenomene de inconstient. Universalitatea lui se oglindeste in natura neanimata, in tendintele .animalelor inferioare, in orice act de constiinta omeneasca. O asemenea interpretare e cu mult prea larga ca sa poata fi controlata. O ipoteza metafizica nu poate fi verificata dupa analize stiintifice. Ea are in acelasi timp elemente din domeniul religiei si al artei.

< Anterior		Următor >