Psihologice

Utilizarea adecvata a informatiilor psihologice implica si utilizarea corecta a metodei de analiza si de evaluare psihologica. Exista o serie de teste psihologice care va pun la dispozitie metode simple de analiza si de determinare a unor caracteristici de ordin psihologic. Aceste teste psihologice sunt de mai multe tipuri si se impart in mai multe categorii de teste psihologice, existand atat in cartile de specialitate cat si sub alte forme teste psihologice pentru adulti, teste psihologice pentru copii, teste psihologice pentru diverse probleme affective, teste psihologice pentru determinarea unor cause de ordin emotional si lista poate continua. In randurile ce urmeaza va vom prezenta cateva detalii si etape componente ale unor teste psihologice utilizate pentru evaluarea procesului de dezvoltare a copiilor la varste biologice.

Aceste serii de teste , corespund, cum am mai amintit, virstelor biologice (VB) ale copilului, fiecare serie privind o anumita virsta.
Virsta  este, asadar, factorul care hotaraste seria ce va fi utilizata. In acest sens, unui copil in virsta de 3 luni si 8 zile, i se va aplica seria de teste pentru a patra luna (seria IV-a) ; copilul care are 8 luni si 14 zile, va suferi seria de teste pentru lunile a noua si a zecea (seria IX-a) ; copilul care are 3 ani si 6 luni, va suporta seria de teste pentru al patrulea an  (seria XV-a) ; s. a. m. d..
La examinare insa, evaluatorul care poate fi atat un psiholog, cat si un membru al familiei  nu utilizeaza doar  seria de teste specifica virstei copilului, ci aplica alte cinci serii  de teste si anume: 1) seria de teste specifica virstei; 2-3) doua serii care corespund celor doua virste de dinaintea virstei actuale a copilului; 4-5) doua serii care corespund celor doua virste care urmeaza virstei actuale a copilului.
Astfel, un copil cu o virsta de 4 luni si 3 zile, va fi supus seriilor de teste pentru 3, 4, 5, 6 si 7 luni,  5 luni marcind seria specifica virstei lui. Sau, ca sa luam un alt exemplu: un copil de 9 luni si 12 zile va suferi seriile de 7, 8, 9-10, 11-12 si lunile 1-3 din al doilea an , 9-10 luni reprezentind seria virstei reale.

Al treilea exemplu: un copil de 1 an, 8 luni si 10 zile, va.fi supus seriilor de teste pentru lunile 1-3 din al doilea an, 4-6 din al doilea an, 7-12 din al doilea an, impreuna cu seriile din al treilea si al patrulea an,  seria de teste pentru lunile 7-12 din al   98
Examenul evolutiei psihologice a copilului doilea an reprezenthid seria care corespunde virstei reale a copilului. Cu acest procedeu, se ajunge la o intelegere destul de completa a randamentului copilului si evaluatorul l descopera daca copilul  este normal, avansat sau inapoiat pentru domeniul sau „normal" de actiune. Examenul incepe totdeauna cu seria de teme corespunzatoare virstei cronologice, biologice, reale. O serie este „satisfacuta", depasita sau socotita usoant. cind, dintr'insa, au fost rezolvate cel putin opt teme, sau mai multe. O serie este nesatisfacuta si socotita grea, cind, diiitr'ins n'au fost rezolvate decit doua te m e, sau mai putine. Aceasta metoda, de cinci serii de teste, nu este utilizai: insa totdeauna, ci aplicarea ei este modificata in patru cazuri. Daca un copil a rezolvat, dintr-o serie, cel putin  opt teste, atunci, pe baza analizelor deja realizate  de autorii metodei, seriile mai usoare nu se mai aplica. Astfel, primului copil de 5 luni, care a rezolvat 9 sau 10 teme din seria testelor de 5 luni, nu i se mai aplica seriile de teme caracteristic: virstelor de 3 si 4 luni, acestea socotindu-se ca si  rezolvate de subiect.
2. Daca, dintr-o serie, copilul a rezolvat mai putin de 3 teme (adica 2, 1, sau niciuna), atunci se renunta la aplicarea temei mai grele si imediat urmatoare. Asadar, unui  simplu  copil de 3 ani, care, din seria de 4 ani, n-a rezolvat decit unul  sau doua teme, nu i se mai aplica seria temelor pentru 5 ani, pentru ca experienta a dovedit ca aceasta serie ramine complet nerezolvata.
3. Categoria aceasta se refera la descoperirea limitei superioare a randamentului copilului, limita care pune in evidenta o surprinzatoare evolutie, o avansare in evolutie.

Daca, incepindu-se cu seria de teme corespunzatoare virstei cronologice, biologice , subiectul depaseste cele doua virste urmatoare,  atunci trebuesc aplicate seriile mai superioare pina cind subiectul rezolva abia 2  sau  mai putine teme  din ultima serie aplicata. Abia atunci a fost atinsa limita  superioara a randamentului. Spre exemplu, un copil de 6 luni a rezolvat toate cele 10 teme din seria de 7 luni si 9 teme din seria de 8 luni. In acest caz trebue mers mai departe, cu seria temelor pentru 9-10 luni, cu aceea pentru 11-12 luni s. a. m. d., pina cind se ajunge la o serie din care acest subiect rezolva 1 sau 2 teme ; penultima serie (adica aceea din care subiectul a rezolvat mai mult de 2 teme), arata limita superioara   randamentului copilului, experimentatorul oprindu-se in acest punct, nemaiaplicand nici chiar seriile de dinaintea virstei reale.
4. Este vorba, de astadata, de precizarea limitei inferioare a randamentului copilului, limita care insemneaza o neobisnuita inapoiere.procesul  este acelasi  ca si la categoria 3-a, numai ca acum se merge in jos, cu virstele. Limita inferioara este atinsa, atunci cind toate temele (adica 8, din 10!) unei serii au fost rezolvate. Trebue, asadar, mers cu seriile din ce in ce mai jos, pina cind subiectul rezolva la o serie cel putin 8 teme. Acea serie si acea virsta, reprezinta limita inferioara a randamentului.
Toate  aceste etape psihologice ale acestui test prezentat trebuie respectate cu strictete in functie de indicatiile specialistilor din domeniu pentru ca evaluarea sa fie realizata cu eficienta si cu rezultate  reale si concrete.