Carti psihologie


Psihologia este o stiinta complexa care se ocupa cu studierea tuturor tipurilor de personalitate. In urma dezvoltarii aceste stiinte au aparut diverse carti psihologie de renume care au contribuit la evolutia psihologiei ca si concept si stiinta aplicata. Aceste carti psihologie detin informatii de mare valoare care contribuie la imbunatatirea calitatii vietii. Numeroase studii de specialitate au avut o importanta majora pentru publicarea acestor carti psihologie. In randurile de mai jos veti putea descoperi cateva informatii din paginile unor carti psihologie importante, ce au avut un rol major in evolutia psihologiei.


Prin intermediul acestor carti psihologie stiinta sufletului, recunoscand nedreptatea facuta sentimentului, si-a indreptat toate instrumentele de observatie catre acest domeniu. A existat la inceput o faza, in care psihologia era numai afectiva. Se neutraliza exagerarea intelectualista print-o alta sentimentala. Judecatile de valoare, logica afectiva, alterarea implicita chiar a constatarii obiective de catre legile afectului, au fost preocuparile de frunte ale oamenilor de stiinta. Ribot a scris o «logica» afectiva pentru a o opune aceleia intelectuale, ca o rivala amenintatoare si periculoasa. In asemenea ambianta stiintifica, era greu ca teoriile asupra inconstientului sau a intermediarului dintre acesta si constiinta, subconstientul, sa nu devina pur afective.


Au avut loc numeroase tentative de explicatii in acest fel. Cea mai tipica dintre toate este aceia legata de numele lui Bazaillas. Bazat pe o subtila analiza a emotiei muzicale, el arata ca inconstientul nu e altceva decat «afectiv pur», degajat de suportul reprezentarilor si al ideilor; o tonalitate vaga si difuza inexprimabila prin substanta elementelor intelectuale. Iata propriile sale cuvinte: «Inconstientul nu e decat o constiinta in stare pura, o constiinta din care elementul reprezentativ s-a retras. Conditia sa este pur vegetativa si ireductibila la intelectualitate. Ramane atunci o constiinta afectiva degajata de orice schema motrice, care nu e decat viata tendintelor surprinsa in starea ei originara. Sau mai departe: «Trebuie ca, pe deasupra conceptualismului constiintei distincte sa admitem un dinamism fundamental. Formatiile logicii inconstiente nu se organizeaza dupa logica rationala, ci, din contra, in afara de ea. Logica e o rarefactie a energiilor, a dinamismului vital inconstient». In fine: «Inconstientul e ireprezentabil; este o constiinta afectiva libera ». Formele sub care se prezinta acest dinamism afectiv sunt reveria, senzualitatea visatoare, fara obiect, in fine muzica, care, este, pentru Bazaillas, realizarea afectivitatii pure.


Estetismul mistic din aceasta bizara teorie existenta in aceste carti psihologie se precizeaza cu o notiune mai clara, in lucrarile lui Abramowski. Pentru inceput, metoda este mai stiintifica: procedeul experimental e in primul rang. Pe urma analiza este mai precisa fiindca este stabilita de observatii controlabile, nu pe supozitii sentimentale ori intuitive. Abramowski este si el de parere ca natura subconstientului e afectiva. Se poate spune ca este un caz de memorie afectiva. Toate sentimentele sau emotiile care trec prin viata noastra sufleteasca numai o clipa si pe urma sunt uitate, nu dispar cu desavarsire din structura psihica. Din contra ele se aduna incetul cu incetul, sub constiinta si formeaza, un bloc de reziduuri emotionale.

< Anterior		Următor >