Un „profil" este, de obicei, socotit drept un alt fel de prezentare a unei situaþii reale ºi anunþe o prezentare. El nu aduce nimic nou peste ce a fost deja stabilit, ci putem observa doar, datele obþinute.
Un profil faciliteazã prinderea globalã a rezultatelor de ceea este destul de frecvent utilizat de practicieni.
In cazul metodei ºi ideilor discutate pînã aci, profilul are rolul de a reprezenta stadiul de evoluþie atins de subiect, in cadrul fiecãreia dintre cele ºase categorii („dimensiuni") ale schemei normale, precum ºi raporturile care se stabilesc intre superioritate-arieraþie ºi celelalte domenii-randamente.
Pentru a se putea construi profilul, este, mai întîi, necesar sã se precizeze condiþiile de „normalitate", pentru fiecare , þinîndu-se seama de cadrul, de „dimensiunile" fiecãreia in cele ºase categorii de planuri psihice ºi psiho-fizice.
Astfel, un copil „normal" de o lunã trebue ca, la sfarsitul primei luni, sã poatã rezolva urmãtoarele teme, teme care se extrag; cu uºurinþã din „schema normalã" (a se desfãºura1)
Receptivitate senzorialã
Miºcãrile corpului
Raporturi sociale
învãþare
Dominarea materialului
Creaþiune spiritualã

Este foarte indicat ca aceastã schemã normalã sã fie imprimata.
Adicã, tocmai ºi numai acele zece teme care sunt tematice pentru vîrsta de o lunã (a se vedea schema normalã). Pe mãsurã ce copilul avanseazã ca vîrstã, apar alte categorii ca simptomatice, iar unele se estompeazã, înceteazã.
Mai departe, la sfîrºitul lunii a doua, temele de rezolvat vor fi (a se vedea schema) :

Receptivitate senzorialã
Miºcãrile corpului
Invãþare .
Dominarea materialului
Creaþie spiritualã

ªi dacã, mereu ajutaþi de schema normalã", continuãm astfel pînã la 5 ani ,atunci se poate elabora o tabela — care cuprinde numãrul de teme ce trebue rezolvat, în caz normal, la fiecare treaptã de vîrstã, în cadrul fiecãreia din ,cele ºase categorii.
Cele ºase linii verticale, se substitue celor ºase categorii de cadre psihice ºi psiho-fizice, categoriilor de teme; unele verticale sunt mai lungi, altele mai scurte, — ele începînd sau sfîrºind în anumite puncte, dupã cum acele categorii sunt sau nu simptomatice pentru anumite vîrste. Mai departe, distanþele între nivelurile de evoluþie (orizontalele), sunt împãrþite în atitea pãrþi cîte teme are acea categorie în seria respectivã de teste. Astfel, pentru prima lunã se pot observa ºase mici cercuri, ele reprezentînd temele pentru receptivitatea senzorialã (linia întîia verticalã) ; trei cercuri în verticala urmãtoare, arãtînd temele din categoria miºcãrilor corpului; un cerc mic în verticala a patra, indicînd tema din categoria învãþãrii; º. a. m. d,.

Examenul evoluþiei psihologice a copilului

Aceastã schemã de profil este, în acelaº timp. ºi cadrul, modelul care serveºte la construirea profilului de evoluþie ; pe aceastã schemã se înscriu, aºadar, rezultatele.
Construirea profilului se efectueazã în mai multe etape ºi vom utiliza un exemplu, pentru o mai completã lãmurire a lor.
Etapa 1. — Mai întîi — dupã ce experimentatorul a. completat formularul pentru rezultate se precizeazã cãrei categorii (din cele ºase) îi aparþine fiecare temã rezolvatã, din formular. Aceastã operaþie are loc prin consultarea „schemei normale" ºi prin notarea categoriei în dreptul temelor rezolvate, în formular. Notarea nu se face prin transcrierea integralã a denumirii categoriei, ci prin prescurtãri sau simboale. Astfel
Etapa 2. — în aceastã etapã, experimentatorul numãrã cîte teme rezolvate (cîte semne +) sunt în interiorul fiecãrei categorii,,
Numãrãtoarea nu se face însã la întîmplare, pornindu-se. de la indiferent care serie. Ci, punctul de plecare îl formeazã seria în care toate temele au fost rezolvate (toate au semnul +), — Al doilea criteriu important pentru numãrãtoare, este acela cã, pentru fiecare categorie de randamente, calculul pentru profil este bi-modal:
a) Se socotesc drept rezolvate toate temele acelei categorii, de la vîrsta 0,0 pînã la seria care a fost luatã ca punct de plecare, inclusiv; operaþia este facilã.
Astfel, pentru exemplul nostru, totul se reduce Ia transcrierea categoriilor ºi a cifrelor (verticale).

b) Dupã aceasta, se calculeazã cîte teme au mai fost rezolvate, pentru fiecare categorie, din seriile urmãtoare ºi apare, astfel, o a doua coloanã, pentru ca în sfîrºit, o a treia coloanã sã cuprindã suma temelor rezolvate

Categoria Numãrul de teme socotite rezolvate dela 0,0 pînã la 0,8 inclusiv Temele rezolvate din seriile urmãtoare Suma tuturor temelor rezolvate

Receptivitate senzoriala
Miºcãrile corpului
Raporturi sociale
învãþare
Dominarea materialului
Creaþie spiritualã

Etapa 3. — Acum, experimentatorului îi este destul de uºor sã construiascã profilul, marcînd pe model cifrele Marcarea acestor cifre, se face
Profilul evoluþiei

Cînd, pentru o aceeaºi categorie, este o singurã cifrã (sumã) care corespunde mai multor trepte de vîrstã, atunci se socotesc vîrsta biologicã a subiectului.

Etapa 4. — însemnarea cifrelor-sume pe model, are drept rezultat profilul care se obþine unind între ele punctele marcate.
Citirea ºi interpretarea profilului , se efectueazã de o manierã destul de simplã, experimentatorul ra-portînd fiecare randament din fiecare „dimensiune", In felul acesta, se obþin precizãrile de mai jos.

Profilul evoluþiei

In general, educatorul, pãrintele etc, îºi vor îndrepta atenþia asupra planului învãþãrii ºi al creaþiei spirituale, prin exerciþii adecvate vîrstei (jucãrii, reacþiii provocate pe linia intereselor imediate ale copilului º. a. m. d.).

In afarã de faptul cã profilul de evoluþie reprezintã o •situaþie globalã a situaþiei interne, precum ºi o precizare calitativã, analiticã, — el mai are ºi avantajul cã permite educatorului compararea facilã a mai multor subiecte. Dacã, pe un acelaº model, se construiesc profile pentru mai mulþi copii (cu creioane colorate, de pildã), sau pentru cîþiva care au reþinut atenþia ºi interesul educatorului, — atunci acestuia i se evidenþiazã clar inferioritãþile, sau avansãrile unui subiect faþã de ceilalþi.

< Anterior		Următor >