Cabinete psihologice Brasov

Exista in Romania  o industrie destul de dezvoltata de cabinete psihologice Brasov  care sta la dispozitie clientilor dornici sa isi schimbe stilul de viata si perspective asupra lucrurilor. Spre exemplu, exista cabinete psihologice Brasov nu doar in orasul de origine, respective Brasovul, ci si  in alte orase mari cu putere si cu o dezvoltare economica  extinsa. Aceste cabinete psihologice Brasov va pun la dispozitie o serie de servicii si informatii pe care le puteti utilize pentru a va imbunatati din punct de vedere calitativ viata si activitatile cotidiene, activitati care oricum au o influenta majora asupra starii dumneavoastra de spirit. Aceste cabinete psihologice Brasov  va pot ajuta prin intermediul unor servicii de consultanta pe care specialistii din domeniu vi le pot oferi pentru a va rezolva problemele de ordin afectiv sau emotional sau chiar si de origine a stresului sau a problemelor de comunicare pe care le puteti avea  cu cei din jurul dumneavoastra. Aceste cabinete psihologice Brasov dispun de o echipa de specialistii de renume, cu rezultate exceptionale pe care le-au dobandit atat prin teorie , cat si prin practica si o experienta in domeniu de valoare mare. Printre serviciile pe acre aceste cabinete psihologice Brasov vi le pune la dispozitie se numara si o serie de teste pe care specialistii vi le pot aplica sau vi le pot furniza pentru a realize o evaluare psihologica de calitate. Pentru parintii dornici sa contribuie la dezvoltarea psihologica si a cea  apersonalitatii copiilor lor exista o serie de teste pe care le pot utilize pentru a analiza  procesul dezvoltarii copilului. In randurile ce urmeaza va vom  enumera etapele unui astfel de test pe care aceste cabinete psihologice Brasov vi-l pune la dispozitie in grila de servicii si produse.

Seria IV. — Teste pentru, a patra lună.
1. Caută cu ochii origina, pricina sunetului,
2. Nu reacţionează la prezentare acustică, ci la prezentare optică simultană.
3. Pipăie obiectul atins.
4. „Pipăie" un obiect cu privirea.
5. Culcat pe pîntec, urmăreşte cu ochii un obiect în mişcare.
6. Culcat pe pîntec, îşi ţine sus umerii şi capul.
7. Culcat pe pîntec, îşi mişcă mîinile şi picioarele pe aşternut.
8. Reacţiune la ruperea contactului.
9. Observă schimbarea omului, cînd acesta îşi aplică o mască pe faţă.
10. Ţine zornăitoarea.

Descrierea testelor pentru a patra lună.
1. — Caută cu ochii origina, pricina sunetului. — Zornăitoarea este agitată lîngă patul copilului, întocmai ca la seria 11,1, — experimentatorul nefiind văzut de copil. — Mai întîi, copilul priveşte în jur căutînd; îşi întoarce apoi capul spre isvorul sunetului şi priveşte în acea direcţie. Este o mişcare condusă, caracterizată prin atenţie şi încordare.
2. — Nu reacţionează la prezentare acustică, ci la prezentare optică simultană. — Experimentatorul stă ascuns înapoia patului. Intr'o parte a patului, aproape, dar mai jos de marginea lui, pentru a nu fi văzută de copil, se agită zornăitoarea.

De cealaltă parte a patului, deasupra marginei, este ţinută jurubiţa de lînă roşie , dar nu în direcţia privirii copilului. Experienţa se repetă odată, pentru a se evita soluţiile întîmplătoare (schimbîndu-se obiectele: lina în locul zornăitoarei). După ce şi-a întors capul încoace şi încolo de mai multe ori, copilul rămîne cu capul îndreptat către iurubita  de  lînă.
3. — Pipăe obiectul atins. — Experimentatorul aşteaptă, în timpul seriei de teste, o situaţie în care să poată observa această  reacţiune la  copil.  Copilul îşi plimbă des rnîna pe pătură, sau atinge mereu marginea păturii (învelitoarei). Dacă
este aproape de grilajul patului, atunci el poate fi observat cum îşi plimbă mîna pe vergelele grilajului. Dacă, însă, în timpul seriei de teste, experimentatorul nu are prilejul să observe asemenea reacţiuni, atunci el recurge la experiment. Un carton tare (16/23 cm.) pe care s'a lipit pe ambele părţi hîrtic roşie mată, sau o minge mare de cauciuc (diametru 12 cm., 100 grame greutate) cu desemne roşii şi galbene (a se vedea în figura 2, în stînga, în spatele cutiei), — este apropiată de mîinile copilului, astfel încît copilul, cu mişcările sale, să atingă obiectul. — Copilul îşi trece, îşi freacă mîna pe deasupra obiectului, cu o mişcare înceată şi observată de dînsul.
4. — „Pipăe" un obiect cu privirea. — Mingea mare de cauciuc (seria IV, 3), este ţinută în cîmpul visual al copilului, la o depărtare de 25 cm. de ochii săi. Copilul nu se fixează asupra obiectului, ci îşi plimbă privirea asupra obiectului, încoace şi încolo. Totul poate fi observat la mişcările ochilor.
5. — Culcat pe pîntec, urmăreşte cu ochii un obiect in mişcare. Copilul este culcat pe pîntec. In direcţia privirii lui, este adusă o păpuşă de gumă roşie-brună (a se Vedea în figura 1, puţin spre dreapta, lingă mască), înaltă de 14 cm.? care este mişcată încet încoace şi încolo, la o depărtare de 10-20 cm. de copil. Copilul urmăreşte cu ochii mişcările păpuşii şi este deajuns dacă copilul urmăreşte mişcarea obiectului dintr-o parte într-alta.
6. — Culcat pe pîntec, îşi ţine sus umerii şi capul. — Copilul este culcat pe pîntec, întocmai ca la seriile 1,9 şi 111,6. — Capul şi umerii sunt ridicaţi în sus de pe aşternut, copilul sprijinindu-se pe antebraţ.
7. — Culcat pe pîntec, îşi mişcă mîinile şi picioarele pe aşternut. — Aceiaşi poziţie ca la seriile 1,9,-111,6 şi IV, 6. Picioarele şi mîinile trebue să aibă suficientă libertate de mişcare. — Copilul nu stă liniştit cu mîinile şi picioarele, ci şi le mişcă pe aşternut. Nu este vorba însă de lovirea membrelor, ci de mişcarea lor pe aşternut, încoace şi încolo. Reacţiunea se poate mai bine observa, dacă se opune picioarelor copilului un obiect tare (o pătură, de pildă).
8. — Re acţiune la ruperea, contactului. Experimentatorul se ocupă de copil: se joacă cu el, îl priveşte, îi vorbeşte ş. a. m. d.. Deodată, îl părăseşte. Copilul reacţionează negativ, începe să p 1 î n g â, sau arată neplăcere şi nelinişte. Priveşte la experimentatorul care se îndepărtează. Indicaţiuni pentru acest test, se pot culege şi în timpul celorlalte experimente, cînd experimentatorul are prilejul să se depărteze de patul copilului.
9. — Observă schimbarea omului, cînd acesta îşi aplică o mască pe faţă. Experimentatorul se aşează cu faţa spre copil, la o depărtare de jumătate de metru şi îl priveşte liniştit 30 secunde. Apoi, se întoarce cu spatele, ia repede o mască de iepure colorată brun, înaltă de 30 cm. şi lată de 17 cm. (a se vedea în figura 1), şi-o pune pe faţă şi se întoarce în vechea poziţie. — Copilul îşi schimbă imediat conduita; are reacţiuni negative: încreţeşte fruntea, strîmbă gura, plinge, este mirat etc. Pot surveni schimbări şi în comportamentul motorie: mişcările devin mai vii, sau, dimpotrivă, ele arată stînjeneală.
10. — Ţine zornăitoarea. Copilului i se dă în mînă zornăitoarea . El o ţine, fără să-i dea imediat drumul.

Prin intermediul acestor teste parintii pot determina cu usurinta orice problema care poate interveni in procesul normal de dezvoltare al copilului si pot lua masurile necesare pentru ca dezvoltarea personalitatii lui si a  evolutiei lui ca individ sa se desfasoare in mod normal si constructiv.